Literatura romana si spiritul sud-est European [antikvár]

Menáitie sá semnaleze permaoenitele de cwilizatie ale unei etnii, o serie de concepte isi limpezesc continutul formind, la rlndiul lor, jialaanele unor oeriaetá/ri deiasebit de fecunde. Estetice, literare sau de altá naturá, ele se intil-niesc pe acelasi teren in názuinta de a fixa ori de a aiproxi-ma máear un profil spiri'tual ooleeltirv. Rielaitivi'smiul rezul-taitelor extrase dimtr-o sferá aitit de viaisitá este expliioaibil. Dincolo de aioeste inisá, oeroetátonul primeste tipanui, aití'.t de neaeisiar, ial tuinleíi' lati'truidioi 'Utniltiare: dievime, ín feluil sáiu, unieo.ri pedamt, un vizioinar. lar in fioal, dobindeste miultu-miirea rará de a fi moerioait sá elaiboreze o oonistruiotie teo-retiicá, eliasticá si loigicá 111 aoeeiasi máísurá. Izvorít din niuimeroasele sttiudii de liteinatorá, esitetiicá sara fifasiotfie a istoriei, acest sublimat, care este conceptul lite-rar, implicá si solicitá o perspectivá adincá. Cercetátorul foreazá miezul faptului de culturá piná la descoperirea unioir sieinisiuirli pie ciaine He virieia dlltilmie, fundlameinftlalie. Gon-cluziile, dobindite in acest chip, sínt conditionate — prin-tne altele — de 0 maré Goniseicvent>á din partea sltiuldiosului si mai ales de capacitatea de sintetizare a acestuia, ce presiupume uin spiriit fliexübil. Fiinave ineá, .unieioiri mai mu.lt bánruiite, nerviuirile oonverig treptat in cionieeptul rezuimatiiv initr-o nioibi'lá si speiotaouloaisá avemturá a gindiuliui. Demer-sul teoiretieianiuliui oonsitá ín „ciuiioasiterea sinftíatioá" a lite-raturii si nu numai a aeesteia, cuim considerá Wellek (Conceptele criticii, Ediftuira Univers, Duouiresti, 197'0, p. 4). Studi'ul, in aoest sens, al mentalitátil anti&tóioe ooletítirve aflatá intr-un moraent sau altul de evolutie, se desfásoará